FILM: Suzanne, de Katell Quillévéré

suzanne-sara-forestier_52b230347d13c

Al doilea film al lui Katell Quillévéré e un fel de vis împlinit. Te întrebi ce se alege de trei actori pe care îi apreciezi, toţi trei pe val în cinematografia franceză - Sara Forestier, Adèle Haenel şi François Damiens – şi vine un film care îi pune pe toţi trei la aceeaşi masă. Suzanne e un film care stă în actori (dincolo de personajele gândite) care probabil că nu ar fi arătat atât de bine fără actorii în cauză. Începe cum nu se poate mai prost: Damiens în rol de tată, şofer de tir, care păstoreşte două fete, la vârsta şcolii primare, şi jucate de, probabil, două viitoare necunoscute. Făcând uz de elipsă temporală, maestrele intră în joc: Forestier, Suzanne în film, e o gagică care abandonează şcoala, rămâne însărcinată, primeşte o palmă de tată, pune apoi masa ca şi cum nimic nu s-ar fi întâmplat, iar viaţa merge mai înainte. Haenel e oaia blândă a familiei – modelul „métro, boulot, dodo” -, cuminţică cum s-ar spune, exact inversul surorii.

În jur de 25 de ani comprimaţi în o oră şi jumătate, elipse care să împartă filmul în trei segmente distincte – opţiune destul de riscantă dacă nu ştii să eviţi pericolul secvenţialităţii -, ruperi de ritm care fac din Suzanne un feel-good movie cu miză, cam asta e filmul, mai puţin naturalist decât Un poison violent (un excelent exemplu de cum să faci un film naturalist fără a face uz de stări depresive la fiecare metru de peliculă), şi mai mult energic, mai pasional. Quillévéré îşi trage inspiraţia din Pialat, în special din À nos amours, pe care are bunul-simţ să îl citeze (Sandrine Bonnaire juca tot o Suzanne), dar în filmul ei „la poison violent” nu e o otravă dătătoare de comportamente viscerale, ci iraţionalul este pus în slujba lui „pour la beauté du geste”, otrava devenind o poţiune pe care protagonista o ia, aruncându-se în dulcele melanj al erorilor. Iar o actriţă neruşinată precum Sara Forestier nu avea cum să rateze un asemenea scenariu.

Ironie: Finalul demonstrează că situaţia deţinutelor din închisorile franceze a fost îmbunătăţită vizibil.



____________________________
Suzanne
r. Katell Quillévéré
Franţa, 2013