Les Films: Jimmy P. (Psychothérapie d'un Indien des Plaines), de Arnaud Desplechin

Pentru cine cochetează cu filmele lui Desplechin, la întâlnirea cu Jimmy P. s-a putea produce un mic accident al aşteptărilor înşelate (aşa cum mi s-a întâmplat mie). Adio jocului trepidant şi al paginilor de film (precum foile răvăşite dintr-un jurnal) amestecate în fel şi chip. Bine ai venit, tu, Desplechin, cu un film în spiritul cinemaului clasic, cuminte, "filmic corect"!

Aş fi corect şi aş spune că lui Jimmy P. nu ai ce să îi reproşezi. E lucrat punct cu punct, fiecare coardă de pe ţambal, reglată la locul ei. Un amerindian, venit de pe front, se confruntă cu probleme medicale. Medicii spitalului în care este internat nu îi dau de cap, neputând explica simptomele psiho-somatice. Intră în scenă Georges Devereux, un psihanalist cu aplecare spre antropologie, care începe să îi descoasă trecutul pentru a pune cap la cap cauzele care afectează starea lui Jimmy Picard.

Între cei doi se instaurează o legătură  de prietenie, pe care Desplechin are educaţia necesară să o trateze cât se poate de neromantizat. Ce este foarte interesant e modul în care timpul istoric este tratat atent (vezi toate detaliile de recuzită), dar calcă strâmb din când în când, intenţionat, inserând în distrubuţia de figuranţi actori negri pe post de asistenţi medicali - suntem în anul 1948 (un exemplu). E o dovadă că miza lui Desplechin trebuie căutată mai departe, şi nu în suprafaţa simplistă a unei ecranizări a unui "fapt real". Filmul francezului, în general, este cel al medierii prin dialog. Aşa că povestea unui psihanalist care îşi consultă pacientul nu e o temă nouă. În modul în care această degringoladă a gândurilor e reglată stă diferenţa dintre Jimmy P. şi filmele lui precedente, mergând până la Comment je me suis disputé... (ma vie sexuelle). Dacă la clasicul Desplechin, aveam o auto-psihanalizare prin dialog în perfectă simultaneitate cu degringolada faptelor (pus pe seama unui mediu chic burghez, aproape de prăpastia ratării), în Jimmy P. avem de a face cu o schimbare de registru. Războiul gândurilor e deja trecut - doctorul Devereux vine o dată cu trenul, şi cu problemele sale sentimentale şi cu un trecut pe care îl vrea înceţoşat; iar indianul Picard e cu mult sub limita clasei care se interoghează pe sine, aşteptând stimulul dialogului pentru a-şi da drumul la gânduri. Canalul de comunicare e unul imprevizibil. Apropierea lui Devereux de pacientul său nu se face doar prin şedinţele medicale, cele care motivează prezenţa medicului departe de New-York-ul din care a plecat. Dialogul veritabil se instituie atunci când cei doi descoperă că au foarte multe în comun. Provin din medii marginalizate: doctorul, evreu maghiar, plecat din România la Paris, iar acum, ajuns într-o ţară în care accentul îi trădează originile; pacientul, indian, forţat să se integreze unei vieţi de fermă (Picard, nume cu rezonanţă franceză, al celor mutaţi în sudul Statelor Unite).


______________________
Jimmy P. (Psychothérapie d'un Indien des Plaines)
r. Arnaud Desplechin
Franţa, 2013

0 comentarii:

comentează-te!