[Octombrie e Special] Jean-Claude Brisseau / Trilogia

În Choses secrètes (2002), două gagici, lucrătoare într-un bar de noapte, sunt date afară. Nathalie pare o iniţiată a sexului, Sandrine doar o începătoare. Se decid să se angajeze într-o companie, să lase deoparte nopţile afumate în favoarea muncii de birou. Cu ocazia asta, Brisseau reia trei dintre temele sale preferate, dar pe care le tratează de la un cu totul alt nivel. Una ar fi cea a parvenisimului social (întrevăzut încă de pe vremea lui La vie comme ça), cu cele două fete care speră să îşi asigure un trai uşor, folosindu-şi avantajele estetice feminine. Vorbim de o manieră marxistă de a vedea lucrurile, o oarecare luptă de clasă brisseau-iană, în care cucerirea păturii sociale dominante se face prin intrigi cu iz sexual. O a doua temă este una mult mai cinematografică în materie de discurs, şi anume cum experienţa erotică poate prinde viaţă în cinematografie. Problema pe care Brisseau şi-o pune este dacă actul sexual imortalizat în film poate surprinde adevărul (poate fi orgasmul veritabil captat?) sau indiferent de numărul de încercări, există o limită peste care nu se poate trece, iar natura actului sexual nu poate sări peste graniţa simulării, falsului. Şi celelalte două filme - Les anges exterminateurs (2006) şi À l'aventure (2008) care vor urma, parte a trilogiei, vor cocheta tot cu aceeaşi obsesie. Există şi o a treia temă, mai subtil încadrată în aceste trei filme, dar la fel de importantă pentru universul creator al lui Brisseau, şi anume latura socio-observaţională. Să notăm că toate cele trei filme sunt realizate după 2000, moment de plin boom economic. Avântul profesional pe care mare parte a personajelor centrale, spune Brisseau, inhibă explorarea, văzută drept esenţială pentru existenţă. Sufocate de viaţa de birou, femeile se retrag din tumultumul vieţii de birou în braţele hazardului şi a excesului sexual (e cazul, mai ales, pentru protagonsta din À l'aventure). 

Punerea în scenă. La Brisseau, punerea în scenă este punctată de un exces al utilizării clişeului. Eclerajul aduce a film soft-porn (lumină gălbuie îmbibată în clar-obscur), cu nuduri şi sâni unduindu-se lasciv, la care intervine şi o manieră foarte simplificată de a tratata motivele supranaturale. E o formă de kitsch pe care îi place să o rafineze. Tematic, rama este una de reflecţie, în centrul căreia pune un melanj saturat de stiluri - de la melo-dramă la thriller şi film-eseu. 

Scandalul. Filmările la Choses secrètes i-au adus lui Brisseau şi un scandal, urmat de efecte penale. Două dintre actriţele din film au depus plângere împotriva lui pentru agresiune sexuală. Brisseau, probabil disperat  să găsească Orgasmul veritabil în film, şi-a luat actriţele pe sus, agresându-le verbal şi fizic. Regizorul s-a ales cu un an de închisoare cu suspendare şi cu plata unui sume frumuşele drept amendă. Experienţa şi-a găsit ecou în Les anges exterminateurs, film foarte special în raport cu celelalte două, în care Brisseau face o trecere în revistă a evenimentelor pre- şi post-filmare a filmului precedent.


choses secrets brisseau_03 choses secrets brisseau_04 choses secrets brisseau_10 choses secrets brisseau_42 choses secrets brisseau_56 choses secrets brisseau_58 Imagini din “Choses secrètes” (2002)

les anges exterminateur emmerdeur jean claude brisseau_229 les anges exterminateur emmerdeur jean claude brisseau_231 les anges exterminateur emmerdeur jean claude brisseau_247 les anges exterminateur emmerdeur jean claude brisseau_253 les anges exterminateur emmerdeur jean claude brisseau_262 Imagini din “Les anges exterminateurs” (2006)

0 comentarii:

comentează-te!