Ce am văzut la TIFF?


Reuşesc să dechid, după atâtea zile de şedere în Cluj, blogul şi să însemnez câteva rânduri despre ediţia TIFF de anul ăsta. Faţă de anii trecuţi, mi se pare că selecţia de film e mai solidă. Una dintre problemele pe care un astfel de festival, frecventat de regulă de foarte mulţi tineri, e că inserează foarte multe filme "experimenţiale", acele film de regulă prost-înţelese şi care rămân în mintea publicului prin prisma scenelor-şoc. Nici anul ăsta, selecţia nu e lipsită de aşa ceva, doar că numărul lor este mai redus.

Filmul românesc o duce foarte rău. Din cele trei calupuri de scurt-metraje, dacă am găsit vreo trei care cât de cât leagă ceva, e bine. În mare parte, tinerii aspiranţi nu fac altceva decât să îşi expună dorinţele lor cinefile în copi imbecile ale unor filme-cult din afară. Unele dintre ele sunt vecine cu dezastrul. Am remarcat însă "Waste" (nu e perfect, dar foarte curajos şi bibilit), "Claudiu şi crapii" (care dezvoltă un plot tocmai bun de un short), "În acvariu" (cel mai bun acting dintre toate short-urile selectate) şi "Pastila fericirii" (care spre deosebire de alte scurte, reuşeşte să pună comedia absurdă în parametrii normali). Aş mai fi remarcat şi "My Baby", care are premise bune (uşoare influenţe kiesslowskiene), dar care e deficitar la capitolul coerenţă - face uz de elipse temporale care fac din plotul filmului o chestiune ambiguă. Restul de scurt-metraje este pură pornografie filmică şi nu au nici măcar un minim de nucleu creativ.

Cel mai bun film pe care l-am văzut este "un portughez", catalogat drept "experimental". Se numeşte "Ultima oară când am văzut Macao" şi e o lecţie de ingeniozitate narativă. Mai văzusem câteva astfel de execuţii, mai ales de prin Brazilia (la ExpIFF), dar nu cu un asemenea discurs radical.

Din Competiţie, am reuşit să văd până acum "Ship of Theseus", care cred că e cel mai bun film selectat. Am fost surprins de "Tanta agua", o povestioară minimalistă cu un tată care îşi ia copiii în vacanţă şi care se bucură de o actriţă de 15 ani absolut fenomenală. Tot din Competiţie, am mai servit "În dormitor" un film polonez atipic, care face notă discordantă cu tot ce am văzut de-a lungul anilor din ţara asta. Din Slovacia, avem un "Fabricat la As", o poveste hiper-realistă cu inserturi animate despre o gagică trimisă la muncă. E probabil, de departe, cel mai slab film din Competiţie. "Deflorarea Evei van End" este cel mai funny film din competiţie. Dacă îi treci cu vederea toate defectele. Pentru că are o sumedenie, cea mai evidentă fiind schematizarea personajelor şi pre-amult-studiatele scene care devin sketch-uri în sine. trecerea de la o scenă la alta dă filmul un spect de episodic pe care îl poţi suporta cam până la jumătate.

Din America Latină, am descoperit "El Limpiador", un prim lung-metraj al unui tip de 23 de ani, perfect făcut, cu o atmosferă pre-apocaliptică, cu umor subtil şi cu un discurs umanist. "Los salvajes
 e un film exotic şi foarte bine-făcut, un melanj de "Leonera" cu Bunuel. Iar din Mexic, am găsit o mică bijuterie vizuală, "Halley" pe numele ei, foarte atent la cameră şi la mediul aseptic pe care vrea să îl creeze.

Din zona franţuzismelor, am avut parte de nişte filme extrem de solide, din zona cinemaului mare. "Apres mai"-ul lui Assayas este absolut colosal, o versiune zoom-ată a lui "L'eau froide", plin de muzică, de detalii obsesiv îngrijite. "La cinquime saison" al lui Brossens m-a dezamăgit puţin. Cauzele sunt încă neidentificate. Poate că a devenit uşor formalist, faţă de celelalte două filme ale lui? Răspunsul nu îl am. O scenă mi-a atras atenţia pentru că ar putea da o replică la toţi realizatorii care folosesc nuditatea şi pornografia fără perdea, în numele realismului. În scena respectivă, o tipă începe să se prostitueze pentru că în ţinut este o foamete violentă. Un bărbat îi aduce un cadou contra sex. Iar scene de sex este tratată prin puterea sugestiei: un picior pus pe coapsa femeii. Din Canada francofonă, am servit absolut senzaţionalul "Vic şi Flo", plăcerea nevinovată a momentului. Am avut şi o întrevedere cu regizorul, ne-am şi reîntâlnit, dar asta ţine de cu totul altceva.

Sper să mai revin.

0 comentarii:

comentează-te!