FILM: le grand soir (r. Gustave de Kervern și Benoît Delépine, Belgia, Franța, 2012)

De Kervern și Delépine are back to basics. După un ”Mammuth” edulcorat, belgienii revin la critica socială à la ”Louise-Michel”. Mult mai bine legat, temporizând gagurile cu miezul unei acțiuni, ”Le grand soir” este ultima trăsnaie observațional-filmică, așa cum numai ”școala” belgiană are conștiința necesară să facă. Benoît Poelvoorde și Albert Dupontel (amândoi, nelipsiți în filmele anterioare ale belgienilor) intră în pielea a doi frați care locuiesc alături de familie într-o pataterie dintr-un centru comercial. Unul dintre ei este ultimul punker veritabil al zileleor noastre : pantaloni de camuflaj, creastă modelată cu bere și al cărui tovarăș de drum și ședere, nu este altul decât un câine legat prin lesă de cureaua de la pantaloni. Celălalt este un vânzător de saltele (Dormeo ?), agasat de șefi și tracasat de norma de vânzări pe care trebuie să o îndeplinească pentru un raport pozitiv, la final de trimestru. Intr-un moment de furie (filmat pe ultimul model de i-phone), își semnează demisia și devine liber (și de contract).

Avantajul unui film ca ăsta este că poate fi ingurgitat pe nerăsuflate cam de către oricine, dar pentru unii va fi o comedie cu luzări, iar pentru alții un portret care panoramează o societate dereglată economic, dar și mental. Atât de dezaxată, încât nu mai prezintă nicio brumă de rațiune și simț critic. Deși purtători ai unei revolte, cei doi frați – care și gravează pe frunte ”NOT”, respectiv ”DEAD” – sunt inadaptații secolului. ”Le grand soir” nu demască capitalismul, ci un sistem din care nu se poate ieși. Există o scenă ultra-comică, în care fratele NOT îi gravează fratelui DEAD numele pe ridurile frunții, ca într-un ritual șamanic, decântând și urându-i bun-venit în lumea celor liberi. 


Unul dintre atuurile filmului este spațiul de desfășurare a acțiunii. Parcarea unui complex comercial este spațiul de joacă al acestori luzări : beau câte o doză de bere pe bordură, aleargă babe ieșite din Carrefour și le cotrobăie prin cărucior, căutându-le de… iaurturi ; dorm în căsuțele din spațiile de joacă pentru copii. Un infantilism paradisiac se impune printre betoanele și copacii proaspăt-plantați ale unui nou cartier comercial.
Dialogurile sunt și ele sumbre : discuții despre calitățile plasmelor, urmate de vizite la un ghicitor în băuturi alcoolice (Gérard Depardieu – ”omul care ghicește viitorul în sake”), sau de întâlnirea cu o pensionară, mare cunoscătoare a celor mai bune oferte din supermarket, capabilă să compare ingredientele trecute pe un ambalaj, cu altele. 

Frații ”NOT DEAD” pregătesc o ”mare seară”, în parcarea complexului commercial, în care să fie pusă la cale o mare revolt împotriva exploatatorilor capitaliști. Insă inițiativa celor doi, renegați chiar și de partenerii de pogo din cluburile punk, se lovesc de surzenia celorlalți. Rezultatul este unul comic : o instalație art-pop (vezi ultima fotografie). 

blogul cu filme le grand soir 2012blogul cu filme le grand soir 2012_02blogul cu filme le grand soir 2012_03blogul cu filme le grand soir 2012_04blogul cu filme le grand soir 2012_06blogul cu filme le grand soir 2012_07blogul cu filme le grand soir 2012_10blogul cu filme le grand soir 2012_12blogul cu filme le grand soir 2012_15blogul cu filme le grand soir 2012_21blogul cu filme le grand soir 2012_22blogul cu filme le grand soir 2012_25blogul cu filme le grand soir 2012_28blogul cu filme le grand soir 2012_30blogul cu filme le grand soir 2012_31blogul cu filme le grand soir 2012_32blogul cu filme le grand soir 2012_33blogul cu filme le grand soir 2012_34

0 comentarii:

comentează-te!