FILM: un samedi sur la terre / într-o sâmbătă oarecare* (reg. Diane Bertrand, Franța, 1996)

De Diane Betrand am văzut două filme; pe amândouă le-aș numi cochete:Un samedi sur la terre” (1996) – selecționat al Cannes în vremea lui -, și ”L'annulaire / Degetul arătător” (2005) – debut în lung-metraj pentru Olga Kurylenko și cu trei ani înainte să devină noua hermină sexy Bond. Un prim film al său, ”Un samedi sur la terre” se apropie foarte mult, ca atmosferă, de Jean Pierre Jeunet și al lui ”Delicatessen”. Iar dacă vreți, și de montajul întortocheat / alert, vocea naratorului omniscient și cauzalitatea gesturilor neînsemnate din filmele lui ulterioare. Pentru că tot m-am întrebat de unde vine atmosfera asta calmă, destinsă din urbanul lui Jeunet, cheia ar fi nu numai punerea în scenă, ci atemporalitatea acțiunii și a personajelor: amalgamul de recuzită casnică provenind din epoci diferite (un radio vechi și un televizor color; un tablou de artă contemporană și un orologiu  octogenar), un mix foarte interesant de garderobă.

În ”Un samedi sur la terre”, abordarea este chiar mai curajoasă decât din ”Delicatessen”. Interesată  mai degrabă de formă, și ceva mai puțin de conținut, Betrand aruncă în joc un amalgam de povestioare sub forma unor testimoniale, care au ca punct de referință o singură persoană, și despre care, în finalul filmului, aflăm că a avut o soartă tragică. Fiecare interlocutor își spune partea sa de istorie, oferă detalii amuzante despre ”inculpată” sau povestește lucruri picante din ziua fatidică. Lucrul cel mai plăcut este că nu ai niciun detaliu exact despre deznodământul filmului – moartea protagonistei – din relatările celorlalte personaje, dar știi cu siguranță că ceva tragic s-a întâmplat, lucru care face din film și o experiență dificil de urmărit, dar și o plăcută curiozitate pune stăpânire pe tine.

Pe de altă parte, Diane Bertrand te plimbă printr-o dulce melancolie, amăgindu-te cu falsa percepție că este doar un film pe care il urmărești. Finalul frumos al filmului trece dincolo de ecran și pune degetul plin de dezinfectant pe rana deschisă. Am selectat momentul după cum urmează (traducerea fragmentului îmi aparține):

*adaptarea îmi aparține

0 comentarii:

comentează-te!