Camus spunea că omul se simte un extraterestru, un străin, atunci când vine vorba de existența lui. Atât cât privește viețile celorlalți, devine un alienat și se trezește din reverie doar când este pus în situația de a se lovi un zid, care este spart oricum. Sensul este oricum moartea, și deci la ce bun să te strofoci să îi dai un sens? Știința a dezvăluit paradoxul: că poate dovedi schemele, dar nu poate surprinde cartilagiile flexibile atât de misterios ținute în mintea și sufletul uman.
Frații Coen parcă preiau ad-literam comparația dintre om și extraterestru de la Camus, dorindu-i o ilustrare fără prea multe ocolișuri. În "The Man Who Wasn't There", titlu adaptat prost la noi cu "Confesiunea unui anonim" (în condițiile în care ar fi existat și alternativa perfectă, "Omul care nu avea nimic de spus"), frații Cohen imaginează condiția absurdă / extraterestră prin punerea în scenă a unei camere în care extraterestrul / neînțelesul / Străinul imaginat și de Visconti este pus parcă pe masa de operație sub ochii celor care se pregătesc să îl căsăpească și să afle ce este dincolo.
evrikaaaaaa! in sfarsit am vazut si filmu´,cunosc regizorii si mi´am adus aminte ca vreau sa revad bad santa cu billybob..ah si mai era unu´impreuna cu bruce willys si kate blanchett, bandits, parca.
RăspundețiȘtergereUnul din filmele preferate ale fratilor Coen. Misto decupajul.
RăspundețiȘtergereunul din filmele plăcute de tine de frații Coen, sau unul din filmele favorite pentru Coeni? :)
RăspundețiȘtergereAmvazut acest film si-a mi-a placut foarte mult.
RăspundețiȘtergere