octombrie e special...

... cel puţin pentru mine. Asta pentru că "Dans'n'film" închină lui Jacques Rivette o lună întreagă de umile posturi. Ce înseamnă asta? Vineri de vineri aleg scene de dans, din filme, cu teatru şi muzici alese - de un chic colosal. Cu ocazia asta, aflăm cum se raportează Rivette la film, jonglează cu teatrul şi tratează dansul şi muzica în peliculele sale. Dacă va fi timp, vor exista şi comnetarii. Dacă nu, mă bazez pe puterea fiecăruia de a înţelege şi pe curiozitatea, care sper că nu trage chiulul în cazul vostru. Nu am ales încă scenele care vor trasa playlistul; mă bazez pe pornirile de moment. Mi se pare total rivetiană atitudinea.

video

În scena de faţă, la règle du jeu este teatrul. Rivette vede realitatea ca pe o scenă în care, conştienţi de asta sau nu, improvizăm. Filmele lui Rivette sunt în general multi-layered: ploturi false (ale cărui premise niciodată nu sunt relevate), personaje închipuite, dar cu o carismă extraordinară, intrigi şi simulări ale unor trăiri a căror raţiune nu trebuie niciodată căutată. Rivette este cineastul nouvelle-vague cel mai deschis filmului experimental. Evident, uneori s-a luat prea în serios şi au ieşit mutanţii "Noroit" sau "Le duelle", dar după 1990 şi-a completat garnitura de pelicule cu nişte filme absolut fabuloase (părerea mea!), făcând din el un regizor foarte proaspăt.

0 comentarii:

comentează-te!