FILM: alle anderen / toţi ceilalţi (reg. Maren Ade, Germania, 2009)

Sursa imaginii: screendaily.com

"Toţi ceilalţi" este cel de al doilea lung-metraj al tinerei regizoare Maren Ade. Revenea la Berlinală în 2009, după ce şase ani mai devreme spunea povestea unei profesoare de şcoală generală în "Der Wald vor lauter Bäumen / The Forest for the Trees (2003)", un exerciţiu filmic deloc convenţional tehnic, un low-budget (cu puţin mai mult de 100.000 de euro), dar atât de puternic, iar din anumite puncte de vedere, chiar mai bun decât filmul despre care o să scriu eu aici.

Un cuplu se decide să plece în vacanţă, în Sardinia, la vila părinţilor unuia dintre ei. Gitti şi Chris formează o pereche dacă nu non-conformistă, măcar uşor inedită prin contrast. Ea, Gitti, este rebela, echivalentul românesc al lui "ce-i în guşă e şi-n căpuşă" - iar de asta ne dăm seama încă din scena din deschiderea filmului. Gitti îi spune "nepoatei" că este liberă să îi declare că nu o suportă. E un exerciţiu de sinceritate, o declaraţie personală a felului în care un om trebuie să se comporte: sinceritatea emoţiilor care trebuie să îşi găsească formularea şi în viaţa de zi cu zi. Asta e Gitti, cea care nu se gândeşte de două ori înainte de a scoate o prostie din gură. El, Chris, joacă într-o cu totul altă ligă. Arhitect în devenire, Chris nu dă dovadă de o prea mare încredere în sine, pesimist de cele mai multe ori şi cu o mare nevoie de a-i fi confirmate actele. Gitti joacă rolul clovnului, într-o serie de acte de bună voie; e o prezenţă aparent solară pe care îţi este greu să te superi.

La nivelul scenariului, natura relaţiei amoroase a celor doi trebuie să ne preocupe. Vacanţa într-un loc mediteranean, contrariile ce se atrag nu fac decât să accentueze o serie de locuri comune hiper-ilustrate în filmele axate pe viaţa de cuplu. Nici apariţia factorului distrugător - intrarea în scenă a unui cuplu secund, etalonul perfecţiunii - nu face din "Toţi ceilalţi" un film memorabil. Şi cu toate astea, există o sumă de date pe care Maren Ade şi le asumă de la bun început şi le insuflă şi tonului în care este ilustrat cuplul său. Gitti şi Chris nu formează cuplul perfect, iar de acest lucru sunt conştiente ambele părţi. Deşi nu este surprinsă în timpul filmului, o scenă anterioară plecării din Germania, pare-se că a avut loc - vorbesc de cea în care cei doi se pun de acord să stea departe de "toţi ceilalţi". Cheia întregului film aici se regăseşte.

Fie că se ascund de vecinul de vilă, venit în vizită, sărind cât pot de repede arbuştii din faţa casei şi alergând pe uliţa din dos, fie că se ascund de amicul arhitect, mai titrat în breaslă, înghesuindu-se printre rafturile supermarket-ului, Gitti şi Chris, e clar, au încheiat un pact şi îl vor respectat. Te poţi arunca într-o serie de speculaţii, încă de pe la început, chiar dacă e posibil să cazi în capcana în care cei doi ţi se par ca formând doar un cuplu imatur, dispus să joace v-aţi ascunselea. O dată cu întâlnirea cuplului de co-naţionali, treburile încep să se clarifice şi să îţi dai seama că, fin, Ade surprinde viaţa unui cuplu pe de o parte, şi personalităţile fiecăruia dintre cei doi, pe de altă parte.

Gitti cunoaşte personalitatea lui Chris. Ştie că este un individ nesigur, uşor influenţabil, iar atâta timp cât îl va ţine în mrejele ei, niciun pericol din afară nu poate deregla relaţia lor ciudată. E vorba de o formă de egoism care nu îl poate afecta pe celălalt. Chris, pe de altă parte, reacţionează copilăreşte când îşi vede prietenul în supermarket, pentru că se ştie în inferioritate, este un arhitect în devenire, iar succesul se lasă aşteptat. Suferă de un anume complex care va lua amploare pe parcursul peliculei. Va încerca să o transforme pe Gitti, căreia îi aplică o cosmetizare fără voia ei. La masa pe care o organizează, ea va fi pusă la încercare în situaţia în care va trebui să pozeze drept iubita-model.

"Alle anderen" este filmul de-personalizării de dragul celorlalţi, al cuplului legat printr-o chimie a cărei existenţă nu o poţi explica, ci doar constata. Cuplul lui Ade este cel în care actorii nu au un rol bine-definit, în care acţiunile de regulă se petrec drept urmare a unui impuls de moment şi nu a unor convenţii stabilite de la bun început: cuplul confirmat prin căsătorie vs. cuplul dezinhibat de orice regulă; decizia de a face un copil vs. sexul fără prezervativ (ca o decizie de moment).

Trailer oficial
Detalii despre film
Birgit Minichmayr şi Lars Eidinger @arte.tv

0 comentarii:

comentează-te!