FILM: la tête de maman/ în mintea mamei (reg. Carine Tardieu, Franţa, 2007)

Marele moment de inspiraţie a realizatorilor a fost versatilitatea registrului în care este tradus filmul. Comedie şi melodramă, planurile se întrepătrund lăsând pe cel care îl vizionează să îşi aleagă tonul pe care îl agreează.

Principalul punct forte este acvariul cu personaje. Da, un cavariu în care Carine Tardieu îşi închide personajele, urmărindu-le apariţiile armonioase, dar şi contradictorii, simultan. Pelicula ia forma, pentru început, unui film despre adolescenţă, pentru a ceda locul, în cea de a doua parte, construcţiei personajului mamei şi a dramei acesteia - posibilă miză a filmului.

Lulu este un personaj inedit. Are farmec şi generează cele mai comice situaţii din întregul film. Dar dincolo de asta, contradicţiile propriei personalităţi sunt cele mai savuroase: îşi ia la pumni "peţitorul" în curtea şcolii sau în pivniţa casei, dar şi protestează când prietena sa îi cere să o lase mai moale cu muzica lui Jane Birkin; îşi numeşte mama, în momentele de monolog interior "la vedere" cu apelative de genul "proasta!" dar doreşte şi să afle fapte din trecut care i-au provocat închiderea în sine.

Căutările lui Lulu dau roade în cea de a doua parte a filmului. Nodul îl reprezintă telefonul pe care îl dă la Grădina Zoologică, acolo unde lucrează Jacques. Folosind drept motiv interesul pe care îl are în studierea "zoofiliei", Lulu îl întâlneşte pe acesta, având convingerea că el este cel cu care a avut o aventură interzisă mama sa, în vremea tinereţei. Jacques este jucat de Kad Merad, un actor extraordinar care aduce un plus de valoare filmului. Este genul de actor a cărui simplă prezenţă generează amuzament. Doar simpla-i privire poate genera zâmbete. Farmecul său stă nu în frumuseţe ci în francheţea cu care transformă orice situaţie dramatică într-un motiv de sărbătoare a comicului.

Spre final, Juju, mama lui Lulu, găseşte "tratamentul" prin care poate scăpa de ororile trecutului. Renaşte povestea de amor dintre cei doi - o cură prin care nu urmăreşte altceva decât o reglare a unor deficienţe anterioare, pe care să le corecteze prin propriile decizii. Melodramatismul regăsirii este ţinut în frâie de comic - acum însă, comicul nu mai este cel servit pe tavă ci derivă din sitaţiile oarecum onirice plasate. Dansul din cuşca cu păuni sau lecţia de "citire" a excrementelor animale sunt scene profunde în contextul propus de film, dar care îţi dau ţie libertatea de a te hlizi o dată ce ai optat pentru a filtra totul prin prisma comicului.


ExtraInfo: Mama imaginară a lui Lulu este Jane Birkin care apare şi în film, de câteva ori.

Trailer oficial
Detalii despre film

0 comentarii:

comentează-te!