FILM: umberto d. (reg. Vittorio De Sica, Italia, 1952)

Am avut onoarea de a primi de la Florin (grazie!), "Umberto D." iar pe deasupra să-l şi savurez. Iar acum să şi vorbesc puţin despre el, în contextul vremurilor tulburi la care ne supun aplaudacii de partid(e) - făcându-ne probabil să ne pară rău că nu suntem daltonişti.

"Umberto D." - da, era făcut într-o perioadă în care cinematografia italiană era o blondă cu sânii mari şi obrajii sănătoşi, care ulterior (cel puţin de pe la Berlusconi încoace) a ajuns pe masa medicului cardiolog aplicându-i-se resuscitări constante. Despre film, Florin vorbeşte într-o manieră documentată, integrând filmul în curentul a ceea ce înseamnă neo-realism.

Eu o să privesc puţin în spatele scenariului şi voi spune că nu trecuseră mulţi ani de când proiectul fascist îşi dovedise erorile şi lipsa de sustenabilitate. De Sica impregnează filmului său un iz puternic de politică de stânga - de la natura dramei, a personajului principal şi până la coordonatele macro, cum ar fi protestul "spontan" al pensionarilor din piaţa mare (ultra-decorată renascentist).

Ironiile la adresa catolicismului (pe vremea aceea, partidul dominant era unul cu o platformă politică creştin-democrată) lasă şi ele loc de "Bună ziua!". Una dintre cele mai delicioase scene este cea în care, aflat pe patul cald al spitalului, bătrânul Umberto este "consiliat" de către vecinul de spital, să ceară o carte de rugăciune pentru a o impresiona pe măicuţă şi a face ulterior un fel de lobby pentru ca moşul să mai rămână în spital ceva timp. Impresionată, cu adevărat, măicuţa îi scoate din buzunar un şirag de mătănii - dezvăluindu-l însă precum fetele frumoase care delicat îţi umezesc ochii de plăcere pe vitrinele sex-shop-urilor. Scena este exrem de puternică - te trimite la un fel de raport de servilism pe care omul de rând este nevoit să îl suporte faţă de instituţiile creştine, doar pentru a-şi satisface condiţia de licheni sociali (la care uneori sunt retrogradaţi tocami de sistemul social, pare să ne sugereze filmul).

video
O altă scenă inedită este cea în care Umberto, nevoit de situaţie, trebuie să cerşească.

0 comentarii:

comentează-te!