FILM: gespenster / fantome (reg. Christian Petzold, Germania, Franţa, 2005)

Rousseau făcea referire la o natură primitivă a omului. O dată cu procesul de socializare se producea o anume cădere din starea de inocenţă, singura capabilă de conservarea binelui universal fiind tocmai conştiinţa. Această conştiinţă care se proiectează asupra binelui si răului este de fapt paravanul pe care îl folosim pentru a ne raporta la societate. Se naşte identitatea. Filmul lui Christian Petzold preia problemele identităţii si a raportării la alteritate.

Nina (Julia Hummer) este o tânară orfană, asistată social, care lucreaza în folosul comunităţii. O surpindem într-un parc public, inexpresivă si cu jacheta portocalie, cum adună gunoaiele sub ochii sfidători ai superviser-ului.

"Fantome" spune drama identitară a Ninei. Deşi pe faţa resemnată nu i se vede încântarea, surpindem aviditatea cu care îşi pune cercelul în ureche, considerându-l în mod cert un element de identitate, având cam acelaşi efect pe care cereceii de perlă îl au asupra femeilor din tablourile lui Vermeer. Cunoscând-o pe Toni, Nina este pusă în situatia de a merge acasă. Numai că Nina trăieşte o a doua dramă – absenţa unui loc pe care sa îl considere drept acasă - în contextul în care chiar filmul sugerează asta. Nina se eschivează şi spune că blocul în care stă nu este tocmai o casă. Nici mama nu este ceea ce pare. Administratorul locului, o blondă autoritară şi înconjurată de hârţogăraie este una dintre luntrile pe care trebuie să le traverseze cele două.

Construcţia celor două personaje feminine urmăreşte cam aceeaşi reţetă ca în "La vie rêvée des anges". Nina şi Toni sunt Isa şi Marie, doi îngeri decâzuţi. Apropierea de Toni a Ninei este explicată tocmai dintr-un impuls social de conturare a propriei identităţi prin raportarea la cealaltă. Scena castingului este grozavă. Toni expune regizorului şi asistentelor de casting o poveste spontană despre prietenie. Pentru regizor, devine un gest interesat aflarea adevăratei povestiri. Pentru Toni este o încercare de a evada din condiţia mizeră pe care şi-a asumat-o, aceea de a fura, şi de a pretinde o identitate pe care ea o percepe drept conformă cu lumea largă. Nina în schimb, este dispusă pentru prima oară să îşi expună propria poveste: visul lesbian. "O ştiam pe Toni înainte de a o cunoaşte" va începe ea, sugându-şi buzele şi plescăind exact precum în momentele în care eşti extrem de emoţionat. Simte pentru prima oară că nervurile vide din propria personalitate prind culoare în ochii unui om care, în ciuda interesului egoist, este dispus să o asculte.

Christian Petzold face cu "Gespenster" un film profund respirabil.

Trailer oficial
Detalii despre film

0 comentarii:

comentează-te!