FILM: the fall/ legende pentru viaţă (reg. Tarsem Singh, India, Marea Britanie, Statele Unite ale Americii, 2006)

Cred că aveam mai multe aşteptări de la filmul cu pricina. Deşi aş vrea să evit o comparaţie cu "El laberinto del fauno" (lansat şi el, pe piaţă, tot în 2006), multe dintre date o impun. Totul s-ar rezuma la a spune că pleacă tot de la ideea de refugiu în lumea ficţională cu evidentă priză la "copilaşi", totul fiind determinat dintr-o absolută nevoie de refugiere din calea unor acte de atrocitate. Numai că această trecere de la planul real, la cel al fanteziilor este o piatră de încercare iar scenariul filmului nu o poate duce, din păcate. Lumea basmelor trebuie să aibă anume ingrediente pe care să le revendice, iar în "The Fall" ele sunt uşoare, neconvingătoare.

Micuţa Alexandria este internată într-un spital american din sud unde îl cunoaşte pe Roy, un cascador (ne)profesionist. Între cei doi se leagă o prietenie ciudată, bazată aproape pe un tip de ajutor reciproc. Ea îi procură morfina pe care o fură din depozitul spitalului, el îi spune poveşti - iar scenariul ne sugerează că asta se întâmplă pentru a o proteja pe Alexandria de suferinţa prin care trece (mâna-i bandajată şi puloverul atârnându-i). Însă simbioza dintre cei doi nu este clară. O posibilă suferinţă nu o deduci eventual decât dintr-o scenă în care furişată fiind pe coridoarele spitalului surpinde tragedia prin care trece o mamă văzându-şi odrasla moartă pe masa de spital. Iar probabil că o încearcă şi un oarecare sentiment de singurătate - vezi scena în care este surpinsă de sora medicală cocoţată pe pervaz privind spre întunericul de afară. Ori cele două date sunt precum o scobitoare dacă este să privim drama Ofeliei care se afundă în Labirint. E loc şi de introspecţie, şi de speculaţie, ca să nu mai amintim de realitatea de "afară" unde Franco punea mâna pe întreaga Spanie. În "The Fall", scânteia lipseşte. Iar pentru asta, nu îţi rămâne decât să admiri cu totul altceva.


Dacă narativ, filmul este mai mult decât incoerent prin absenţa unei raţiuni articulate, "The Fall" oferă a new breath în planul imaginii. Indienilor le place culoarea, remarca Tarsem Singh încercând să se apere de observaţiile cel puţin curioase privind tonurile de culoare pentru care a optat, în special pe segmentul fantasy al filmului. Departe de a fi kitsch, o stridenţă manipulativă care să mascheze limitele regizorale, imaginea solară este definitorie pentru film. Indianul gândeşte fotografic şi îşi aduce contribuţia şi prin expertiza pe care o are în zona reclamelor video. Practic, filmul este lipsit de efecte speciale majore. Post-producţia dincolo de filtrarea culorilor, se face prezentă doar la nivelul ştergerii unor elemente care puteau bruia intenţia regizorului: de a avea peisaje curate şi personaje fantasy rezonabile.

Trailer oficial
Pagina oficială a filmului

0 comentarii:

comentează-te!