magnus (reg. kadri kõusaar, Estonia/Marea Britanie, 2007)


"Magnus" este un film care nu te lasă în pace nici după ce îl vizionezi. Surpriza este cu atât mai mare cu cât vine dintr-o ţară mică căreia mica Rusie îi mai suflă încă în spate.

Plotul spune cam aşa: Magnus, după o copilărie încercată de o boală aparent incurabilă, se decide să se sinucidă. De-a lungul filmului nu ne este oferit nici un indiciu efectiv asupra cauzei care îi determină decizia, confruntându-ne cu atitudinea pasivă a familiei. Avem un tată dependent de droguri, demn de ungurescul "Taxidermia", aflat pe punctul de a fi îmbălsămat, o mamă cu o gândire frivolă şi o soră oarecum dezamăgită de familia sa, dar cum mult resemnată. Filmul este cu atât mai greu de înţeles cu cât aspecte sine qua non ale firului naraţiunii se petrec, presupunem, anterior perioadei de timp acoperit de peliculă.

Estetica urâtului, mult abuzată în filmele central şi est-europene, este împletită aici cu o frumuseţe a imaginii care te lasă mut. Suntem purtaţi într-o zonă halucinanată, dar nu supra-realistă, în care fiecare moment este bine punctat: personajele par a fi învăluite de o aură boreală a drogurilor uşoare, a faptelor consumate. Fiecare scenă te duce cu gândul că în spatele imaginilor, o clepsidră răsturnată stă să semnaleze sfârşitul. Un mix cromatic perfect - note de gri, auriu şi nuanţe de albastru - fac din film o adevărată experienţă emoţională.





Pe fond, "Magnus" este un film extrem de dur. Sarcasmul dialogurilor, care ne aminteşte de filmele nordice, face posibilă evitarea dramatismului ieftin. Singurul moment care face notă discordantă cu restul momentelor filmului este reprezentat de ultimele minute.

INFO: "Magnus", film de debut, reprezintă prima prezenţă estonă pe lista scurtă a Cannes-ului (2007).

Trailer oficial
Site web oficial

Sursa imaginilor: cinemagia.ro, magnusfilm.com

0 comentarii:

comentează-te!