mando diao - dance with somebody
de
L'emmerdeur
marți, aprilie 28, 2009
Pe scurt: Godard, Rivette, Resnais, Bergman, Altman şi Welles, Chabrol, Monteiro, comediile negre belgiene, comediile franceze cu accente picarde, Allio şi toată pleiada de regizori marseiezi (cred că pun ceva secret în bouillabaisse), Bresson şi Rouch, Carax, Melville, Corneau-Cocteau-Clouzot, Jean Eustache, Zanussi, Basil Dearden, Rosselini, existenţialismul francez din mizerabilismul britanic al lui Tony Richardson (din câteva filme), vechiul Loach, următorul film al lui Claire Denis, Desplechin şi Doillon, Ozu, fantasticul lui Kaneto Shindo, Imamura, Mikio Naruse în contrast cu Oshima, Mizoguchi K., pornăciunile lui Wakamatsu, încăpăţânarea lui Philippe Garrel, Blier, Billy Wilder, optimismul lui Pierre Etaix, figurile lui Dreyer (iar lista poate continua). .
O foarte foarte frumoasa surpriza baietii astia. Din cate am inteles parca Suedezi. Am ascultat albumul si mie mi s-a parut unul foarte bun. Ma mir ca nu prea au prins totusi.
RăspundețiȘtergere