the reader (reg. stephen daldry, usa/ger., 2008)


Intentia mea de a vedea filmul nu este intamplatoare. Plecand de ideea ca nu conteaza doar cine modeleaza plastelina, dar si materialul in sine, am oferit filmului creditul meu pentru ca avem de a face cu o pelicula pe jumatate germana. Avem de a face cu un plot nemtesc conceput in spirit anglo-saxon si tradus pe pelicula printr-o productie (atentie!) nemteasca.



Un tanar (la varsta la care adolescentii de 16 ani isi sarbatoresc ziua in mod public cu baloane si bmw-uri la usa) intra in "contact" cu o domnisoara aflata in floarea varstei. Intre cei doi se incheaga o poveste de amor cu un ritual bine stabilit presarat cu leactura si sex. Tanarul este initiat in arta amorului iar tanara noastra doamna (miraculoasa Kate) este unsa din cap pana in pantece cu lecturile tarzii ale tanarului, din operele clasice ale literaturii. Simbioza dintre cei doi se desfasoara precum o iubire de o vara. Insa nori negri se rasfrang peste cei doi atunci cand totul este amenintat sa cada - un secret de nimeni stiut, o adevarata corvoada a sinelui sta sa pericliteze armonia cuplului.




Filmul este un pilon care vorbeste despre analfabetism dar care sub a sa umbrela deschide noi drumuri de interpretare: vorbeste cat de determinat poti fii in a pastra un secret rusinos. Tanara noastra Hanna se afunda in secretul sau pe care este determinata sa nu il divulge niciodata, atitudine ce aparent izvoraste din rusinea pe care ar putea sa o resimta in raport cu presiunea sociala la care este supusa. Analfabetismul de care sufera este in totala disconcordanta cu tinuta sa: o femeie sigura pe sine, determinata sa razbeasca prin propiile puteri. Isi gaseste in tanarul Michael acea seva de care avea nevoie, de fapt de care are nevoie fiecare din noi: lectura. Lipsita de posibilitatea de a citi, de a se bucura de lectura placuta pe care o carte ti-o poate oferi, il apropie pentru sine pe tanarul nostru student care va deschide drumul cunoasterii. Acest fapt mi-a adus aminte de legatura spirituala care se stabilise intre doua personaje dintr-o carte cititata in vremea liceului - in care un orb dar sanatos in restul trupului se leaga spiritualiceste de un "olog" dar care vede calea. Cei doi devin o singura fiinta, reusind astefl sa isi indeplineasca dorinta, aceea de a-si gasi tamaduirea.



Filmul nu este un film despre atrocitatile pe care nazistii le-au comis la adresa comunitatilor evreiesti. Filmul nu incearca sa simpatizeze cu una din partile implicate, desi pe final, parca avantati intr-un joc-test manipulativ, incepem sa simpatizam cu personajul central feminin. Dincolo de acest fapt, filmul se avanta in a intelege... in a intelege cine erau acei "nazisti" blamati, cum au fost posibile atrocitatile, este o lectie despre iertare nu fata de calai, ci fata de cei sub ochii carora s-au intamplat. Vorbeste despre vulnerabilitate, responsabilitate, principialitate si resemnare.


Mai multe detalii despre film
Pagina oficiala a filmului
Sursa fotografiilor: cinemagia.ro

3 comentarii:

  1. Nu stiu daca filmul mi-a placut sau mi-a placut foarte mult de Kate si, implicit, mi-a placut si filmul. Oricum, e dragut :).

    RăspundețiȘtergere
  2. Daca stai sa privesti lucrurile de la distanta, filmul e o melo-melo-melo-drama menita sa iti manipuleze simturile. Si cine isi joaca cel mai bine rolul decat Kate. Mi-a placut insa accentul german al filmului - unde totul este tratat la obiect.

    RăspundețiȘtergere
  3. Mie mi-a placut foarte tare..

    RăspundețiȘtergere

comentează-te!